Revin din călătoriile mele, unele imaginare, altele reale; parte din ele foarte aproape de casă dar şi prin zări albastre. Cu alte cuvinte am încheiat un an în care am fost în acelaşi timp cu capul în nori şi cu picioarele pe pământ. Sunt sigură că se vor găsi cârcotaşi care să dea vina pe faptul că-s destul de înaltă, însă nu despre asta este vorba acum. 
N-a fost un an uşor… nici nu m-aş văita de cât de greu a fost. Să nu vină altul şi mai şi! Aş zice că a fost un an bogat în încercări felurite, un an cu suişuri şi coborâşuri, aşa, cam ca o tură faină pe munte. Nu oricare dintre cele din anul trecut, ci chiar ultima.
Am pornit cu capul în nori … şi am mers aşa destul de multă vreme.
Mi-am întins apoi gândurile la uscat pe sârma ca pe nişte rufe proaspăt rostogolite în cuva minţii mele.
Mi-am tipărit cu cerneală albastră, adunate într-un vârf de peniţă, trăirile de peste an.
N-a apucat să se usuce bine cerneala că anul( ziua ) şi-a fluturat în grabă aripile colorate ale apusului.
Piesa de astăzi s-a sfârşit. Cortina a fost coborâtă şi doar lumina unui mic felinar mi-a arătat o vreme drumul.
Noapte bună!
(Sfârşitul primei părţi.)
Acum 30 de ani, la Timișoara… începeau călătoria prin lume “cuvintele celelalte”, cuvinte rock, cuvinte care au bucurat generații.
Pe 8 decembrie, de data asta la București, la Sala Palatului, “cuvintele” … Celelalte cuvinte au susținut concertul aniversar. Un concert pe care regret că nu l-am putut gusta în întregime. Cu toate acestea m-am bucurat și am șoptit, am fotografiat și chiar am fredonat (din fericire nu m-a auzit nimeni).
Mai multe informații despre concert sunt pe RockFm…
O galerie de la eveniment e aici.
Garantat 100%. Eiiii… ok, ok … doar 99%. Dar tot e un procent bun. 
Ne învelim adesea cicatricile sufletului într-un înveliş fragil şi formal.
Se duc anii ca nişte zile scurte de iarnă, iar zilele … ei bine ele mi se scurg printre gene mai ceva ca secundele. Clipesc în zori şi apoi e deja seară…
Tot clipind zi după zi mi-am dat seama că nu mai sunt chiar un fir de nisip…
Uneori mă simt bine ancorată în lumea mea mică. Alteori trec valuri reci de spumă şi mă aruncă iar în larg. Revin pe ţărm şi iară simt cum fuge timpul …
