Skip to content
Octombrie 10, 2011 / Oana Boncu

Poveste despre zâmbet

E o poveste dintr-o zi cu nori supăraţi, o poveste dintr-o zi în care zâmbesc cu picături de ploaie rece pe buze.

În povestea mea cerul îmi pare senin şi inima îmi bate cald surâzând unui gând.

Ştiaţi că soarele poate să apară şi deasupra biroului la care lucrezi seara, târziu?

Mulţumesc oamenilor „mari” şi „mici” care mi-au readus  zâmbetul pierdut printre nori.

Vedeţi soarele din zborul pescăruşilor?

Şi încă o melodie care îmi place tare mult:

Anunțuri

4 comentarii

Lasă un comentariu
  1. Costea / Oct 10 2011 11:16 pm

    Am uitat să mai zîmbim chiar şi atunci cînd ne este greu…

  2. Oana Boncu / Oct 11 2011 2:34 pm

    Am uitat să zâmbim şi când ne e uşor…

  3. July / Oct 14 2011 3:55 pm

    Dar daca vrem, ne putem aduce aminte usor 😉

  4. Meet The Sun / Oct 17 2011 2:13 pm

    Am observat cu tristete ca oamenii se plictisesc daca spui de mai multe ori la rand: ce apus, ce soare, ce culori…
    Si nici macar nu si-au ridicat privirea sa priveasca.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: