Skip to content
Noiembrie 1, 2010 / Oana Boncu

Vulcanii Noroiosi 9. Episod.

Cu punct. Ca in viata. Ca atunci cand satul de mere acre ai vrea sa pui punct. Dar nu poti… n-ai cum.

Ai instinct de conservare… Ghinion! Si atunci rontai in continuare verzaciunile cu pricina… doar doar s-or indulci.

Mere padurete pe muchia vietii. Cum ar fi? Macar sa ai o gasca de prieteni cu tine…

2 comentarii

Lasă un comentariu
  1. Marcel Eremia / Noi 2 2010 10:10 pm

    Îmi plac cele două fete din dreapta, în special cea cu aluniţă sub ochiul stâng, cum îşi dau cap în cap, ca doi berbeci. Sau oi? În spatele prietenei celei cu aluniţă e tipul care vrea să le arunce în vulcan, prin plasarea discretă a unui şut direct în …

    Următorul vrea să se arunce singur în vulcan,crezînd ca-i vorba de un bazin olimpic încălzit şi ştiindu-se pozat de vecinul de scaun din autocar, cu care tocmai a împărţit un pachet de biscuiţi.

    Următorul grup pare mai liniştit, dar aşa cum am zis, pare. Pentru că cel singuratic îşi scoate tacticos pistolul pentru a pune capăt chinurilor grupului de berbeci.

    Cei doi porumbei sunt de fapt sub mireasma LeSeDe-ului şi oricum nu înţeleg nimic din ce li se întâmplă. Chiar dacă ar înţelege, de fapt nici nu le pasă!

  2. Suzana / Noi 2 2010 10:52 pm

    :))))) Marcel, continui sa ma uimesti cu nesecata-ti imaginatie🙂
    In alte cuvinte… Oana, foarte bine vazut si-mi place rau de tot cum scrii🙂 Keep them coming😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: